În prezent nu se știe clar dacă numărul de nașteri influențează starea de sănătate a mamelor pe termen lung. Având în vedere că România este pe locul al treilea în Europa în ceea ce privește ponderea numărului de familii cu patru sau mai mulți copii, este un moment bun pentru a reflecta asupra acestei situații.
Cercetarea mea se concentrează pe bolile coronariene. Boala coronariană este principala cauză de deces în lume în rândul femeilor, având un impact semnificativ nu numai asupra vieții unui individ, ci și asupra economiei unei țări, din cauza absenteismului crescut de la locul de muncă, utilizării crescute a medicamentelor și internărilor repetate în spital.
Studiile anterioare sugerează că modificările biologice și fiziologice din timpul sarcinii pot influența riscul de boli coronariene. Am explorat aceste link-uri în profunzime, ca parte a cercetării mele cu Departamentul de Sănătate Publică și Medicina de Familie de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie. Cercetarea mea s-a bazat pe studiul European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition (EPIC-Heart), lucrare care analizează impactul pe care factorii genetici, de mediu și metabolici îl au asupra bolilor coronariene. Folosind informații asupra stilului de viață și din testele de sânge colectate timp de 15 ani de la 11.299 de femei din zece țări europene, studiul sugerează că riscul de boală coronariană crește cu prezența fiecărui copil. Femeile cu familii mari sunt afectate în mod deosebit, având un risc cu 47% mai mare comparativ cu femeile care nu au născut.
Deși se știe că fiecare nouă sarcină are un efect negativ asupra nivelului de colesterol rău, trigliceride și lipide, care pot conduce mai târziu la un risc crescut de hipertensiune arterială, variabilitate a greutății și distribuției țesutului adipos, acest lucru nu a fost asociat cu risc de boli coronariene în acest studiu. În schimb, riscurile legate de stilul de viață par să aibă cel mai mare impact asupra sănătății femeilor. Aceste rezultate accentuează nevoia de noi direcții de cercetare care să investigheze rolul jucat de stres, aportul alimentar și activitatea fizică. În general, fiecare nouă sarcină poate duce la creșterea nivelului de stres din cauza responsabilităților crescute, a stresului financiar și privării de somn, care pot încuraja un comportament sedentar. Studiul a arătat că femeile cu familii numeroase au un risc similar, indiferent de statutul lor social sau economic.
Pe lângă stilul de viață, merită să acordăm atenție altor factori de risc, precum etnicitatea. Deși datele științifice nu sunt numeroase în ceea ce privește diferențele ratei de morbiditate și mortalitate asupra femeilor de etnie romă, studiile anterioare sugerează că acestea prezintă un risc mai mare de boli cardiovasculare, printre care și boli coronariene, comparativ cu persoanele non-rome din Serbia, Slovacia și Bulgaria. Cele mai multe femei de etnie romă tind să aibă copii de la o vârstă fragedă și, prin urmare, au familii numeroase. Acestea se confruntă și cu o serie de bariere legate de rolurile lor tradiționale, au acces limitat la educație și la încadrarea în câmpul muncii, prezentând condiții precare de viață și de izolare fizică și socială. În plus, probabilitatea de a experimenta stres, singurătate și depresie este exacerbată de rolul lor de subordonare față de capul familiei, după cum a fost indicat într-un studiu tematic publicat în 2012, în Slovenia, de Fundamental Rights Agency.
Avem nevoie de mai multe studii cu privire la rolul pe care factorii de risc asociați cu stilul de viață l-ar putea juca în determinarea riscului de boli coronariene. Reiese clar din acest studiu că femeile trebuie să aibă în vedere riscul crescut de boli coronariene asociat întemeierii unei familii numeroase.
Avem nevoie de mai multe studii cu privire la rolul pe care factorii de risc asociați cu stilul de viață l-ar putea juca în determinarea riscului de boli coronariene.
Numarul crescut de copii si riscul de boala de inima in randul mamelor, Revista Politici in Sanatate